Afişare cărţi


Titlu: PELERIN LA TEMPLUL LUMII
Autori: ANA BALACI
Editură: Turism
Număr inventar: 14951
Loc apariţie: Bucuresti
An apariţie: 1991
An achiziţie: 1993
Locaţie: Bibliotecă
Domeniu: Geografie
Despre: 

Citate carte:
"
Cuvînt înainte

O veche fabulă orientală vorbeşte despre un ucenic care,după o lungă asceză,după mulţi ani de strădanii şi privaţiuni,a izbutit,în sfîrşit,să ajungă la Cartea înţelepciunii.
Cînd a deschis-o,plin de curiozitate şi nerăbdare,a constatat cu surprindere însă că paginile ei erau tot atîtea oglinzi.
Inscris pe frontonul templului din Delfi,faimosul a fost şi va rămîne şi de acum înainte nu numai principiul de bază al unei filosofii,ci cheia universală a oricărei înţelepciuni umane.
Dar cunoaşterea de sine,cunoaşterea omenescului fiecăruia dintre noi,nu poate căpăta deplină valabilitate şi amploare decît în consonanţă cu aceea a semenilor noştri,din toate timpurile şi din orice loc. Dacă cea dinţii înlesneşte accesul la înţelepciune,cea de a doua deschide larg şi generos porţile civilizaţiei umane.
Căci ce altceva este civilizaţia decît traducerea în fapt şi transmiterea de la o generaţie la alta a unei înţelepciuni acumulate dintr-o experienţă multimilenară?!
Ansamblul arhitectural de la Cnossos,mormintele Egiptului antic sau complexul de la Epidaur închid în construcţiile şi în dispoziţia lor tot atîtea mesaje ale unor civilizaţii demult apuse,mesaje pe care,fără îndoială,oamenii din trecut au ţinut să ni le transmită.
Orice punct locuit de pe glob — s-ar putea afirma — reprezintă o oglindă pentru istoria omenirii: oglinda unui trecut care,stratificat în timp,a devenit prezent; şi care,cercetat cu dragoste şi cu luare-aminte,uimeşte,impune respect şi încîntă.
Înţelepciunea cunoaşterii unei asemenea «oglinzi» se dobîndeşte prin însumarea experienţelor umane de-a lungul vremii,în tot ce au avut ele mai valoros.
Oncît ai fi de singur şi-n orice loc,fie el părăsit sau presărat cu infime ruine,te însoţeşte pretutindeni,insesizabil şi nevăzut,călăuzindu-ţi paşii pe urmele lui,măreţul şi neobositul Homo faber.
..."


Înapoi