"Personajul ales pentru ilustrarea decaderii celei de-a XX-a dinastii,tanarul Ramses al XIII-lea,este un erou tipic romantic sau imediat post-romantic. Tumultuosul erou - in care coexista un Alexandru cel Mare si un Petru cel Mare cu destule,uneori incredibile,slabiciuni omenesti - evolueaza conform unei curbe ametitoare ce nu poate duce decat la un sfarsit tragic. Desi multe dintre capitole genereaza elemente ale romanului de dragoste,picaresc si de aventuri,centrul de greutate al Faraonului ramane acela al luptei dintre Ramses al XIII-lea si casta preoteasca,la care se circumscrie teza lui Prus cu privire la incompatibilitatea dintre religie si morala,prin aplicarea unei filosofii de guvernare bazata pe intriga,omor si compromis." Dan-Silviu Boerescu