Onoarea înainte de toate

    Romanele,precum orice poveste,fie ea spusă prin viu grai sau lecturată,au tendinţa de a impresiona şi marca mai mult un anume grup social,cu caracteristicile lui,propiile valori morale,mod de a gândi,idealuri etc.,ce-l apropie şi-l ajută să se indentifice cu personajele fictive şi cu situaţiile cu care acestea se confruntă. În cazul romanului Oraşul şi câinii de Mario Vargas Llosa,persoanele ce vor participa mai puternic emoţional la întâmplările pe care le prezintă această lectură sunt tinerii,adolescenţii,în special liceenii.
    Acţiunea cărţii are loc în Colegiul Militar Leoncio Prado,unde tineri peruani ce provin din toate păturile sociale,fiecare cu o motivaţie şi cu trecutul propriu,studiază pentru a ocupa un loc însemnat în societate. Fie că tinerii s-au înscris din proprie iniţiativă,pentru a urma o carieră militară în viitor,fie că au fost siliţi de părinţi,cu toţii trăiesc împreună. În ciuda credinţelor celor ce conduc Colegiul,că ordinea şi disciplina se manifestă peste tot şi la fiecare oră,elevii şi-au creat o lege a junglei în care cel puternic,căruia nu îi este teamă de înfruntări şi repercusiuni,agresează persoanele slabe ce,în dorinţa lor de a nu fi rănite,se lasă subjugate şi maltratate cu speranţa de a scăpa mai uşor. Acestui tablou al violenţei îi se adaugă alcoolul,tutunul,jocurile de pariu,furtul răspunsurilor la examene precum şi umila căţea Labărăsfăţată -toate fiind lucruri de care superiorii colegiului nu au cunoştinţă. Printre cele mai importante acte de cruzime este ,,botezul” bobociilor,ce constă în maltratarea lor de către cadeţii seniori,precum şi coborârea lor la rangul de ,,câine”,tradiţie ce dă şi numele cărţii.
    Pe lângă relatarea acţiunii ce se desfăşoară în Colegiu,este înfăţişată şi viaţa unor cadeţi,dinainte ca aceştia să se înroleze. Identitatea lor nu este imediat dezvăluită,acest fapt sporind misterul şi tensiunea,amplificând emoţia momentului de revelaţie când constaţi că acest cadet cu comportamentul şi principiile sale a avut o astfel de viaţă. Aşadar amintiri despre anii inocenţi şi fericiţi ai copilăriei,aminitiri ale certurilor în familie,ale relaţiilor amoroase distruse precum şi o viaţă de delicvent juvenil se îmbină în firul narativ şi oferă o cu totul altă privire asupra caraterului personajelor din colegiu. 
Printre personajele principale ale romanului sunt Jaguarul,un tânăr ce se face respectat prin manifestarea unui comportament violent şi dominant şi Sclavul,cadet ce nu se poate apăra împotriva atacurilor colegiilor săi devenind astfel o persoană izolată,fără prieteni. Între aceste două personaje,firi diametral opuse,există o relaţie tensionată,iar cadetul Alberto,supranumit Poetul,ajunge în mijlocul acestor certuri,ţinând partea Sclavului. Poetul,la început,îl chinuie pe Sclav solidar cu ceilalţi,însă ajunge a lega o prietenie cu acesta ,iar moartea Sclavului,o moarte inexplicabilă,îl duce cu gândul la răzbunare .
În concluzie,aşa cum am afirmat mai sus,acest roman este o lectură foarte potrivită pentru tineri deoarece aceştia,la rândul lor,intră în etapa vieţii când constată că este nevoie de curaj şi putere ca să lupţi pentru a-ţi îndeplini dorinţele şi pentru a-ţi atinge scopurile în viaţă. Fiind un roman realist,situaţiile prezentate se regăsesc în viaţa de zi cu zi,când elevii mai tineri,încă copilăroşi şi naivi,sunt intimidaţi de cei mai în vârstă,iar aceştia,cu mai multă experienţă,   au plăcerea de a le face viaţa grea neiniţiaţilor,pe fondul unei competiţii ce se naşte între generaţii.
Ideea acestui roman se referă la importanţa care o are în viaţa unui om cultivarea,încă din adolescenţă,a unui anume set de valori morale şi virtuţi,indiferent de mediul de provenienţă al tânărului. Pe treapta cea mai de sus a clasamentului,în opinia mea,sunt respectul,dobândit şi păstrat prin comportament şi atitudine precum şi  onoarea,calitate ce face marea diferenţă dintre bărbaţi şi ,,câini”.

            Zomboraţ Zoran,cls. a XI-a B,2013